Suferi de insomnie? Cum o tratezi pe cale naturală

insomnia-620x350Atunci când adormim uşor, dar ne trezim frecvent în timpul nopţii şi nu mai putem adormi, ce putem face? Înainte de a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere istoricul complet al bolnavului, al somnului şi al trezirilor din timpul nopţii, deoarece cauzele întreruperii somnului sunt multiple. Circumstanţele în care pot apărea insomniile sânt: mesele prea copioase seara, surmenajul fizic şi intelectual, sedentarismul, bolile acute în curs de evoluţie (cardiopatie, astm, ulcer, dischinezie, migrenă) sau anumite etape din viaţă, cum ar fi adolescenţa şi climacteriul.Insomnia cronică apare în diferite moduri. Unora le este foarte greu să adoarmă atunci când merg la culcare. Ei se răsucesc pe toate părţile în pat, până după miezul nopţii şi adorm cu atât mai greu, cu cât se neliniştesc pentru că nu reuşesc să aţipească şi se întreabă cum se vor ţine pe picioare a doua zi. Cei care se încadrează în al doilea tip adorm repede, dar se trezesc brusc, după câteva ore şi nu mai pot aţipi la loc. Alţii dorm bine o parte din noapte, dar se trezesc în zori şi rămân treji până când sună ceasul. Unii nu dorm decât pe frânturi, noaptea fiind pentru ei o succesiune de momente de veghe şi de somn.

Printre cei care suferă de insomnie sunt unii care numără oile, cu speranţa că îşi liniştesc spiritul prea treaz. Dar majoritatea insomniacilor din zilele noastre recurg la un ajutor mai material pentru ochii care nu li se închid sau care nu rămân închişi în orele de odihnă. În fiecare an se cheltuiesc sume colosale, destinate măştilor pentru ochi, tampoanelor pentru astupat urechile, saltelelor şi pernelor speciale. Dacă aceste diverse trucuri sunt sau nu eficace, ştie doar cel ce le foloseşte. Cel puţin, acestea sunt inofensive.

În schimb, nu se poate spune acelaşi lucru despre sedativele, somniferele şi tranchilizantele de toate soiurile, consumate cu regularitate de insomniaci. Se estimează că în Statele Unite se foloseşte un număr de 15 milioane de pastile, în fiecare seară. În Anglia şi în Ţara Galilor numărul de barbiturice, sedative şi somnifere reprezintă un sfert din toate reţetele medicale. În Franţa s-a estimat că 20 milioane de persoane consumă cu regularitate tranchilizante, foarte adesea din cauza zgomotului. După un raport al Ministerului Sănătăţii din America, excesul de barbiturice provoacă mai multe decese accidentale decât orice alt tip de intoxicaţie acută.

Un studiu al somnului, efectuat la universitatea Cornell şi publicat de British Medical Journal, arată că somnul are şapte faze distincte

  1. O perioadă de veghe, în care este posibilă conversaţia, iar subiectul- deşi este în repaus, din punct de vedere fizic, reacţionează, încă, la stimuli exteriori, printr-o conştiinţă trează.
  2. O perioadă de pre-somn, în care relaxarea musculară este mai mare decât în faza 1, iar activitatea onirică mai intensă. Adormirea este evidentă, iar momentele de somn  şi de pierdere a conştiinţei treze sunt curente. Subiectul are deseori senzaţia de plutire şi de depersonalizare.
  3. O perioadă de somn uşor, în care subiectul reacţionează la stimuli exteriori,dar într-un mod relativ inconştient. Activitatea musculară este importantă, pe măsură ce diverse grupuri de muşchi tind spre o relaxare mai mare.
  4. O perioadă de somn profund, fără mare activitate musculară vizibilă şi fără reacţii la    stimulii exteriori-subiectul este absent din această  lume. Trezirea este inversul procesului de adormire şi este atinsă prin parcurgerea aceloraşi faze, începând cu somnul profund, deşi durata acestora este uşor diferită.
  5. Perioada de somn uşor, care urmează somnului profund.
  6. Perioada de pre-trezire.
  7. Adevărata trezire.

Dacă înţelegem aceste diferite niveluri de adormire, ne dăm seama că, în cursul fazelor de semi-trezire, suntem parţial adormiţi şi beneficiem de avantajele somnului. De aceea, dacă vi se întâmplă uneori să adormiţi cu greu, la culcare, nu vă necăjiţi. Spuneţi-vă doar că, în câteva minute veţi fi în faza de pre-somn, chiar dacă nu sunteţi conştienţi de ea. Unele peroane, care înţeleg diferitele etape pe care le traversăm înainte de a adormi profund, sunt perfect mulţumite să rămână în faza a doua un anumit timp şi nu acceptă să fie scoase din ea, căci tocmai în această fază secundă de pre-somn, apar ideile fantastice, viziunile, mesajele, care nu sunt numai nişte vise absurde. Acest straniu fenomen este cunoscut de mii de ani. Egiptenii şi grecii antici dormeau în locuri sacre, în speranţa că vor avea vise care să le dea soluţia unor probleme.

Calciul necesar somnului

Unele plante şi alimente conţin elemente care favorizează somnul. De exemplu, corpul are nevoie de un aport constant de calciu, pentru oase, muşchi şi neuro-transmiţători. În cazul insuficienţei de calciu, nervilor le lipseşte materialul de bază indispensabil bunei lor funcţionări. De aceea suntem încordaţi. Dacă nevoia de calciu nu este satisfăcută, în sânge nu va fi destul calciu, pentru ca – în momentul în care ne culcăm-să ajungă la creier şi să oprească semnalele care ne ţin în stare de trezire. În perioada de menopauză multe femei au dificultăţi în privinţa somnului. Cercetarea arată că hormonii sexuali joacă un rol important  în procesul de calcifiere a oaselor. Când producerea acestor hormoni scade, ca în cursul menopauzei, este necesar un aport mărit de calciu, pentru ca sîngele să-l poată furniza în cantitate suficientă oaselor, în scopul asigurării activităţii metabolice şi al prevenirii fragilităţii oaselor, a nervozităţii şi a insomniei. Îl putem absorbi completîndu-ne alimentaţia cu ceaiuri bogate în calciu, ca lucerna, coda calului, trifoi roşu, urzica. Frunzele legumelor verzi, boabele de soia, seminţele de floarea soarelui, de susan, hrişca -sunt de asemenea bogate în calciu.

Acidul pantotenic- vitamina care ne ajută să adormim

Acidul pantotenic, numit adesea vitamina anti-stres(B5), este o altă substanţă preţioasă pentru cei care adorm greu. Plantele şi alimentele bogate în acid pantotenic sunt, printre altele, germenii de grâu, drojdia de bere, legumele verzi, cerealele integrale, susanul, năutul,orezul integral, gălbenuşul de ou.

Pe timpuri, oamenii foloseau mijloace mai blînde, oferite de natură, pentru a vindeca insomnia. Ceaiurile, băile şi terapiile pe bază de plante erau remediile din acele vremuri. De exemplu, patul era parfumat cu esenţe vegetale, ca lavanda, pinul, camforul, hameiul, florile de portocal sau de lămâi. Van Gogh folosea o substanţă vegetală pentru a-şi rezolva problema somnului. El spunea :” împotriva insomniei lupt cu o doză foarte mare de camfor, pusă pe pernă şi pe saltea”.

Plante care îl aduc pe „Moş Ene” pe la gene

Melisa sau Roiniţa

Roiniţa este originară din Franţa, dar a fost aclimatizată în Statele Unite şi în Anglia. Ea creşte pe câmpuri, de-a lungul drumurilor şi este o plantă folosită în arta culinară, foarte bine cunoscută. Când este proaspătă, are un parfum foarte puternic, ca de lămâie. Numele de „melisa” vine de la cuvântul grecesc care înseamnă miere. Infuzia  de roiniţă, băută seara, echilibrează sistemul neuro-vegetativ, aduce liniştea şi somnul.

Muşeţelul

Muşeţelul este cunoscut ca remediu calmant al nervilor şi care facilitează digestia. În Europa, el este băut deseori înainte de culcare, pentru ca să asigure un somn odihnitor. Muşeţelul este un remediu popular, des folosit împotriva coşmarurilor şi a somnului agitat, mai ales la copii.

Teiul

Nemţii iubesc mult teii şi au dat numele lor uneia dintre cele mai mari artere din Berlin: „Unter den Linden”(pe sub tei)

Parfumul florilor de tei are un efect calmant şi decontractant. Se spune că este de ajuns să stai sub un tei ca să devii somnolent.

Passiflora-floarea pasiunii

Această frumoasă şi graţioasă  plantă agăţătoare este o plantă mistică-asociată prin tradiţie-răstignirii Mântuitorului. Originară din sudul Statelor Unite şi din Antile, este un remediu foarte vechi antispasmodic, nervin şi sedativ, folosit şi în zilele noastre. Dr. Lecrerc a arătat că această plantă are un efect calmant asupra instabilităţii nervoase. Anii de experimentări au demonstrat că poate fi folosită fără a se ajunge la depresiune sau la confuzie mentală. Dr. R. Swinburne Clymer recomandă passiflora în cazurile de nervozitate extremă şi de insomnie.” Ea calmează şi linişteşte sistemul nervos, spune medicul. Natura refuză să prescrie droguri care generează dependenţă. Passiflora înlocuieşte în mod avantajos narcoticele”.

Hameiul

Culegătorii de hamei de altădată afirmau că  puternicul miros de hamei le dădea somnolenţă. Chiar şi astăzi, se întâmplă ca oamenii care intră într-o uscătorie de hamei să simtă un asemenea efect tranchilizant, încât sunt siliţi să se aşeze şi, până la urmă, adorm. Pe timpuri, oamenii profitau de acest efect sedativ al plantei şi foloseau perniţe umplute cu hamei, pentru a-şi învinge insomnia. Această practică a fost considerată o superstiţie, până când un medic i-a prescris regelui George III(al Angliei), în 1787, o pernă cu hamei şi a obţinut rezultate excelente. Se ştie, de asemenea, că Prinţul de Wales a beneficiat cu succes de acelaşi tratament, în 1879. Perna de hamei s-a dovedit remarcabilă pentru persoanele încordate şi nervoase, care nu pot dormi. Cercetarea ştiinţifică a demonstrat că hameiul conţine anumite substanţe cu acţiune sedativă. Principiul activ, lupulina, a fost folosit în mod eficace în combaterea psihozelor.

Cum se face o pernă de hamei? Pregătiţi mai întâi , o faţă de pernă dintr-un material subţire. Umpleţi-o, fără s-o îndesaţi, cu hamei şi  închideţi-o. Puneţi-o peste perna obişnuită. Hameiul ar trebui să fie schimbat în fiecare lună.